SUP ! "Dus cu pluta !" (22 iul 2024)

A trecut ceva vreme de când am ieșit ultima dată cu SUP-ul. Abia intrat în concediu, planific prima zi pentru o plimbare cu SUP-ul pe Lacul Budeasa. Vremea se anunță frumoasă, nici urmă de vânt, aș spune perfectă pentru navigație. 

La 9:00 sunt pe pontonul din zona plajei Budeasa. Nu sunt decat 5 persoane și câțiva pescari pe marginea lacului in proximitatea pontonului. Impropriu spus ponton, că atat de scăzut era lacul că acele ziduri de beton par mai degrabă un amfiteatru. Găsesc loc de parcare la umbră și mă apuc de umflat SUP-ul și pregătit echipamentul. Pun vesta de salvare, iau placa în brațe și mă bag în apă. Sticla de apă o pun în față, leg placa de picior, îmi fac avânt și mă așez în fund. Vâslesc câțiva zeci de metri apoi mă așez în genunchi. Găsesc o cadență bună și vâslesc continuu, privind înainte și la tot ce este împrejur. Lacul este scazut bine, datorită secetei. Am plecat cu gândul să fac turul lacului dar timpul nu este de partea mea. Îmi ia o oră și ceva până ajung la coada lacului. Deși vâslesc încet, să pot admira fauna, nu am noroc, păsările nu sunt familiarizate cu astfel de ambarcațiuni și își iau zborul înainte de a trage câteva cadre. Pe lângă plimbarea în sine, întâlnirea cu fauna rămâne mereu un obiectiv. Este destul de riscant să car după mine un aparat foto cu obiectiv, dar poate odată o să-mi asum și acest risc. În amonte erau anumite zone cu nisip fin, care rivalizau cu ușurință cu plajele din stațiunile de pe litoral. Față de ultima plimbare pe suprafața unui lac când după 3 km m-am ales cu niște bașici pe mâini de la pagaie, acum am apelat la mănușile de ciclism și după 7 km de vâslit, pot spune ca nici urmă de bășici. La coada lacului atingeam frecvent fundul mâlos. Deși aveam de gând să pătrund adânc printre insulele de trestii m-am lăsat repede păgubaș datorită adâncimi mici a apei. Pe pagaie erau urme de mâl, se simte și cum aripioara atinge fundul mâlos și stufurile de vegetație. Am făcut și o mică pauză la coada lacului pe un mic liman pietros unde apa trecea puțin peste glezne. Drumul de întoarcere a fost mai dinamic pentru că am mers întins, aproape pe mijlocul lacului. Vâslitul consumă multă energie. Turul lacului aproximat ar fi undeva la 12 km, acum în stadiul actual, că după un sezon ploios perimetrul cu siguranță este mai mare. Pentru plimbări mai lungi de 10 km trebuie și ceva de ronțăit, iar apa trebuie suplimentată. La tura asta 1 litru apă a fost suficient. Este foarte greu să aproximezi distanța înainte să începi tura. De exemplu, dacă intri pe programele de navigație care au harți sau google maps, luciul lacului este mult mai mare, la fața locului din cauza secetei luciul este mult mai mic.

Partea cu strânsul SUP-ului este relitiv ușoară și nu durează mult. Odată scos dopul de la supapă și până placa ajunge în geanta de transport durează 20 minute.

Una peste alta, tura a fost una bună.