BRM200 Friendly! "Ce-ai făcut Bobiță!?" (20 apr 2024)
BRM200 Friendly! "Ce-ai făcut Bobiță!?" (20 apr 2024)
!!! ÎNCĂ UNA DE 200 KM !!!
Al 8-lea sezon consecutiv pentru mine, al ciclismului de anduranță ia startul pe 20 aprilie, cu BRM200 Friendly așa cum a fost botezată cursa de început. Traseul nu pare să fie dificil, ba aș spune că este unul de viteză și este aproape identic cu cel de anul trecut. Am o pauză de pedalat de câteva luni bune, abia în martie am făcut o tură de 47 km cu ceva diferență de nivel. Aș putea să o numesc tura clasică, pentru că am parcurs-o de foarte multe ori. Este un traseu frumos, pentru că traversează o parte din Pădurea Trivale și alte liziere de pădure dar cu multe urcări grele. Pe 14 aprilie îl mai parcurg odată cu un timp și mai bun.
Deja am o estimare aproximativă a vremi din data de 20 aprilie. Frig, vânt și posibil ploaie. Organizatorul ia în calcul să mute tura duminică 21 aprilie datorită vremi. Lucrul ăsta o sa-l aflăm miercuri seara. Miercuri seara vine și tura rămâne pentru sâmbătă, că vremea pare acum mai favorabilă. Și traseul a suferit unele modificări, are acum 203 km și 505 m D+. Datele astea cu diferența de nivel D+ sunt relative, diferă de la platformă la platformă.
Vineri 19 aprilie, ambreiajul cedează și cu 21 de ore înainte de start, sunt nevoit să schimb toate planurile ca să pot fi prezent sâmbătă la ora 8:00 la start. Trenul este cel mai facil mijloc de transport până la București, dacă țin cont și de bicicletă. Căutând după orarul trenurilor și văzând care este mersul lor, acum constat că sunt și mai condiționat în a rula cu bicicleta. Primul tren spre București pleacă la 4:35 și ajunge în două ore și ceva, adică 7:00. Ar fi cel mai ideal, pentru că de la Gara de Nord până la Arcul de Triumf, mai fac 15-20 minute și aș ajunge chiar bine la start, rămânând suficient timp pentru declarație și echipare bicicletă. La întoarcere, ultimul tren care pleacă spre Pitești este la 20:28 și sper să ajung în Gara de Nord la timp, asta înseamnă dublă condiționare. Să termin cursa de 200 km în 10:30, maxim 11 ore, ca să pot prinde ultimul tren. Cum sună... "ultimul tren" !!!
Ajung la gară pe la 4:05 după ce cobor strada Craiovei și iau în piept frigul dimineți. Sunt 4°C. Cumpăr bilet la clasa 2, preț 26 lei. Cobor pe peron și caut trenul. Îl găsesc întrebând mecanicii. Urc în vagonul 1 indicat de aceștia și totodată primesc indicații unde să pun bicicleta. Suplimentar mi se spune că pentru bicicletă trebuie să plătesc o taxă separată având în vedere că trenul nu este prevăzut cu spațiu pentru biciclete. Taxa este de 50 lei. Pe peron un individ făcea scandal că în urmă cu două zile trenul a avut întârziere două ore, două ore și ceva, sper să nu se întâmple și acum lucrul ăsta. Se aude fluierul, sunt speranțe să plecăm la 4:35 și chiar așa se întâmplă. Controlorul își face simțită prezența și odată cu el, noul tarif de 75 lei pentru bicicletă !!!!!!! Deși trenul gol și bicicleta poziționată într-un loc unde nu încurcă pe nimeni, nu înțeleg de ce costă de trei ori cât biletul unui pasager. Mă înțeleg cu el. Ajung în Gara de Nord pe la 7:11, doar 26 minute întârziere. Îmi iau o specialitate cu brânză și plec spre Arcul de Triumf. După 300 metri rulați sunt nevoit să pun pe mine geaca de vânt, frigul de afară era amplificat de vânt. Ajung destul de repede la Arc. Dau declarația, primesc foaia de parcurs, brevet cardul și toate medaliile de anul trecut. Am suficient timp sa fac câteva poze să pornesc dispozitivele de urmărire și înregistrare. Particip la ședința tehnică și la 8:05 luăm startul.
Gata pentru sezonul 8
Inghesuiala mare
frig
ultimele pregatiri
asa ar trebui
Km : 0 - 53 Traversăm Parcul Herăstrău și ieșim repede în șoseaua Pipera - Tunari. Deja după kilometrul 2, resimt vântul care bate în rafale frecvente de până la 35 km/h. Începe să-mi curgă nasul de la condens de zici că este robinet, cred că realfeel-ul este undeva la 1-2°C. Ies în Dj101 și păstrez direcția spre Barajul de la Dridu, mai aveam 34 kilometri până la primul P.C. Vreau să-i fac dintr-o bucată deși vântul mă chinuie rău. Ajung în localitatea Fierbinți-Târg și cum ruta trece pe lângă Barul lui Bobiță mă văd nevoit să-mi încalc promisiunea și la km 43 să fac prima oprire. Câteva poze și la drum. Ajung destul de repede și la P.C. "La chermeze" și rămân plăcut surprins să văd o expunere a numelui 3D și literele care au texturi viu colorate. Fac câteva poze și pornesc la drum. Aveam 2h21' la km 53. Nu este rău la cât de rece este și la cum bate vântul. Obiectivul era să ajung sub 2h și să fac tot traseul în 11h cu pauze cu tot. Beau doua pireuri de fructe și mănânc un sandviș făcut acasă cu ou fiert și șuncă Praga.
si La Fierbinti, tot frig
ceva placut ochiului
km 53 - 108 Deși această porțiune este perfectă pentru un rulaj aproape de o medie de 30 km/h m-am chinuit mult. În această porțiune am umblat la ciocolată și am început să topesc bucățică după bucățică. Spre uimirea mea, deși am fost la start în jur de 55 de persoane nu m-am întâlnit cu niciun biciclist. Așa ceva mai rar. Câmpurile cu rapiță și lizierele de pădure de salcâm și stejar domină o mare parte din acest sector. Fac câteva pauze scurte, maxim 7 minute staționare și într-un final ajung la al doilea P.C. care este la restaurantul "La Partid" .Este ora 13:04 și kilometrul 108. Aveam 5h de rulaj când trec pragul localului. Partea asta mi-a ieșit exact cum am planificat. Prima sută de kilometri în 5 ore și mai trebuie să fac a doua sută în 6 ore. Ștampilez B.C.-ul și servesc doua banane. Totodată când semnez foaia de prezență îmi arunc ochii și încep să număr câți au ajuns înaintea mea. Așa la o primă numărătoare 25 în fața și restul în spate.
inca putin
in 4h46' am facut prima suta
La Partid,alegem o banana
Km 108 - 168 După ce plec de la restaurant am parte de vânt din spate. Nici nu mai vreau să spun cum este să mergi împins din spate. Dar, cum lucrurile frumoase nu durează prea mult, doar 9 km, când virez dreapta în localitatea Valea Argovei lucrurile se schimbă în rău. Urmează o porțiune de traseu, cam de 25 km, unde este mai toată diferența de nivel din cursă, destul de nasoala datorită vântului. Scot al doilea sandviș și după ce rulez 4 km contra vântului mă opresc lângă un cap de pod și îl savurez. Partea plăcută, natura, a fost foarte îngăduitoare, câmpurile cu rapiță înflorită erau destul de încântătoare și în contrast cu grâul verde îți oferă acea încântare totală, plumbii din picioare nici nu se mai simțeau, nu mai conta dacă urma o cățărare și apoi o alta. Chiar dacă rapița nu era total înflorită, să aibă acel galben strălucitor, tot îți distrage atenția. După ce ajung în localitatea Tămădău am iar noroc, de data asta ceva mai mult până în localitatea Brănești. Am profitat la maxim de vântul din spate și am pedalat intens. Totodată în acest sector am fost depășit de mai mulți băieți. Când am făcut pauză mă dureau mușchii groaznic. Erau goi de glicogen. Am băgat două pireuri de fructe și am mâncat o banană cu câteva bucățele de ciocolată. Mai aveam 34 km până la finiși și cu timpul stăteam bine. Eram sub cele 11 ore planificate.
de la bordul lui Houston...
km 168 - 183 Mă pun greu în mișcare, chiar dacă am făcut o pauză de 15 minute (cea mai mare pauză din cursa asta). Vântul este parțial din spate și înaintez repede. Parcurg cei 15 kilometri și ajung la indicatorul cu localitatea Poșta împreună cu un grup mai mare de rutieri. Stăm de vorbă. Îl felicit pe Mihail pentru performanța de la Paris-Brest-Paris și ne punem în mișcare. Beau și un plic de săruri de hidratate. Mai aveam 19 km și 2h din timpul estimat, acum priveam altfel cursa, eram mult mai relaxat.
Km 183 - 203 Încerc să mă țin de grup, dar nu reușesc. Renunț, pentru că nu vreau accidentări, cu timpul nu mai aveam nimic de împărțit, trebuia să fiu doar relaxat. Ajung la finișul de la o terasă de la marginea Bucureștiului. Este prima dată când finalul este în altă parte, decât ceasul de la intrarea în Parcul Herăstrău. Este semnat B.C de Iulian, primesc diploma și medalia cu design nou. Nu stau mult, îmi iau la revedere de colegi și plec spre gară. Fac o cursă de aproape 13 km, astfel traversez Bucureștiul. Trenul de întoarcere este la 20:28, biletul costă 26 lei, negocierile cu controlorul pentru taxa de bicicletă au loc după același tipar ca de dimineață. Ajung acasă la 23:30, după ce trenul întârzie 47 minute, destul de obosit.
Final de BRM200 km in 9h59'
Noua medalie
Brevet Cardul
B.C.
Concluzii:
-A fost o cursă dominată de vânt și frig. Destul de frecvent am tremurat, mai ales atunci când făceam pauză de peste 5 minute
-Am pedalat 8h46' din cele 9h55' cât a durat cursa.
-Roata spate schimbată cu totul după incidentul de anul trecut, cred că trebuie rulată bine până își dă drumul așa cum trebuie.
-Călătoria cu trenul dus-întors m-a costat 92 lei. Este ușor de calculat cât m-a costat transportul bicicletei.