Pe urmele lui Vlad Tepes (Hunting Dracula) ! (23-24 iul 2021)

Cum nu reusisem sa termin prima tentativa de a parcurge un brevet de 600 km anul acesta,am raspuns pozitiv la propunerea lui Mihnea si Laurentiu de a incerca sa facem unul mai aparte impreuna.Imi trimite pe messenger varianta traselui si numele acestuia.Deschid traseul cu strava si incep sa-l studiez.Desi cu multi metri diferenta nivel,traseul este unul tematic,intitulat "Pe urmele lui Vlad Tepes(Dracula)".Calculul initial a fost simplu,daca nu reusim sa termin ca brevet de 600,macar sa ne bucuram de traseul cicloturistic.Le confirm prezenta si cu aceasta vine si data la care pornim la drum.

23 iulie ma trezesc pe la 3:30 dimineata,cobor bicicleta la masina,o desfac o bag in masina cu niste miscari mecanice deja formate si plec spre Bucuresti pe la 4:00.Pe la 5:40 ajung in proximitatea Arcului de Triumf,unde gasesc loc de parcare.Dau jos bicicleta,fac ultimele verificari si plec spre Gara de Nord,unde aveam intalnire cu baietii la 6:30.In aglomeratia din gara, ma descurc greu cu bicicleta,dar reusesc sa-mi iau bilet pentru cursa Bucuresti-Ploiesti si ceva produse de panificatie.In timp ce devoram cu gura pana la urechi din covrigul cald,apar si baieti.Ii astept sa cumpere bilete si ne indreptam spre peronul specificat in bilet.Taxa pentru bicicleta nu a fost mare,dar nici distanta parcursa nu este asa mare.Drumul spre Ploiesti l-am parcurs stand in picioare langa biciclete si a durat cam o ora.Fiind un traseu lung pe bicicleta, cu trecere prin munti si un areal destul de mare in care iti era greu sa prinzi aceiasi clima peste tot,plus mers noaptea,aveai nevoie de multe haine si ca de obicei la astfel de curse mi-am montat coburile.Astfel bicicleta a devenit mai grea.Gara din Ploiesti este foarte aproape de locul de start al traseului tematic.Mai exact un sens giratoriu de pe Dj129.Ajungem destul de repede,facem poze cu indicatorul Ploiesti,verificam bicicletele si pornim la drum.Prima destinatie temetica Parcul Chindia din Targoviste,bustul lui Vlad Tepes,care este vis-a-vis de Turnul Chindiei si desigur si orasul Targoviste capitala a Tari Romanesti pe vremea lui.

Din DJ129,viram dreapta pe DJ140 si apoi iar dreapta pe DJ156 pana cand intersectam DN72.De aici viram stanga si mergem spre Targoviste,drumul fiind foarte cunoscut de la alte curse.Ajungem destul de repede la Targoviste cu doar o singura oprire in aproape 47 km.Intram in Parcul Chindia si gasim repede bustul lui Vlad Tepes unde facem cateva poze la biciclete.Parasim parcul si totodata primul punct de control si pe strada principala cautam un magazin alimentar de unde ne aprovizionam cu ceva de haleala,(iaurt,un sandvis).Dupa ce mancam plecam la drum spre urmatorul punct important din traseu.Castelul Bran.Pe unde?Pe culoarul Rucar-Bran.

Din Targoviste iesim pe DN72A si continuam pe acest drum pana in localitatea argeseana Stoenesti.Parcurgem aproximativ 52 km in usoara urcare ,cu cateva opriri.Placut acest traseu,mai ales ca peisajul din zona Cetatiua unde este Manastirea cu acelasi nume,facuta de Negru Voda seama aproape izbitor cu relieful din zona Meteora,Grecia.

Din Stoenesti intram pe DJ725 pana intersectam DN73 in localitatea Dragoslavele.Drumul continua pana in Rucar.Relieful din jur incepe sa devina familiar.Aici facem o pauza de masa mai mare,pentru ca urmeaza doua catari destul de dificile.Prima din Rucar pana in Pasul Posada,iar a doua de la Podu Dambovitei pana la Fundata si abia este inceputul.Pana in Rucar am mers foarte bine.Incepem sa urcam.Curbele stranse,diferenta de nivel si pantele de 9-10%,ne-au extenuat putin,dar ajungem la Podu Dambovitei dupa 3 km urcare si 1,8 km coborare.De aici urmeaza cea mai grea urcare din traseu 9 km.Incepem!Urcarea este grea si pune mare presiune pe picioare,dar incet,incet urcam.Facem si cateva pauze.Ajungem la ultima localitate din judetul Arges,Valea Urdi unde o coborare scurta de un kilometru ne mai relaxeaza picioarele.Laurentiu se opreste si cumpara o rola de cascaval de la negustorii de pe marginea drumului.Inca 3 km de urcare si ajungem in Fundata.La primul magazin aparut in drum ne oprim si facem si o pauza mai mare.Mancam pateu cu paine,iaurt,etc.Lunga coborare pana la Bran ar fi trebuit sa fie foarte rapida,dar traficul foarte aglomerat ne-a incetinit substantial.

Ajungem la un punct de belvedere unde la dreapta se vedea masivul Bucegilor,iar in stanga splendita creasta a muntilor Piatra Craiului.Facem poze,ne bucuram de peisaj si coboram pana la Bran.Aici alta oprire pentru poza de check point cu Castelul Bran.

Traversam localitatile Rasnov,Cristian si ajungem in Brasov unde cautam prin cartierele orasului un market pentru a procura hrana pentrul restul traseului ramas.Trecerea Fagarasilor pe culoarul Rucar-Bran ne-a extenuat.Dupa ce ne hranim corespunzator ratam iesirea din Brasov pe DJ103 si suntem nevoiti sa facem cativa kilometri in plus.

Am lasat in spate relieful montan si acum pedalam prin podisul brasovului admirand casele cu arhitectura specifica zonei.

In localitatea Araci avem o pauza de check point,iar apoi continuam deplasarea prin satele brasovene Hăghig,Arini.In aceasta din urma localitate incepem sa admiram apusul odata cu trecerea la echipamentul de noapte.Dorinta noastra era sa traversam Padurea Bogatii ziua,desi nu mai aveam decat cativa kilometrii pana acolo,noaptea era si ea foarte aproape.Traversam un pod de lemn peste Râul Olt in localitatea Măieruș si dupa cateva viraje stanga dreapta prin aceasta localitate intram pe DN13.Incepe urcarea spre Pasul Bogata,iar dupa 3 km rulati intram in Padurea Bogatii odata cu noaptea.Fara sa avem idee exact cati kilometri avem de urcat acceleram destul de tare,ceea ce-a facut sa mai facem o pauza dupa alti 3 km,pana in varful pasului ,desi de la o panta de 3-4% am ajuns undeva la 7-8%.Masinile care veneau din spate luminau ultimele sute de metrii pana in varf.Asadar inca 1,8 km urcati si gata,suntem in varf!Trebuie sa recunosc,acest traseu nu l-am studiat in detaliu ca sa stiu cat avem de urcat,coborat si mai ales sa fac o strategie a cursei ci m-am lasat purtat de frumusetea drumului pentru ca o mare parte din el l-am facut ziua cu masina vizitand diverse obiective turistice.

Urmeaza o lunga coborare,aproximativ 12 km,unde m-am simtit ca un zmeu,parca nu se mai termina panta asta descendenta,apoi o portiune valonata in care lasam in spate Padurea Bogatii si ajungem in localitatea Rupea Gara,unde oprim la o benzinarie.Aici in dilog cu cei de la benzinarie aflam ca prin sat se plimba nestingherita o ursoaica cu doi pui si sa avem grija.Noi trebuia sa facem o micla bucla prin localitatea Homorod.Asa ca dupa ce plecam din statia de alimentare mergem pana la iesire din localitate unde facem o poza cu indicatorul aflat pe DJ131A dupa care ne intoarcem pe DN13 intr-un ritm de parca atunci incepusem cursa.Trecem pe langa Cetatea Rupea care este foarte frumos luminata si astfel foarte vizibila din drum.Drumul valonat cu urcari si coborari,noaptea rece,oboseala acumulata cat si trezitul de la 3:30 si-au pus amprenta pe locomotia mea.Nici Laurentiu si Mihnea nu erau intr-o stare mai buna.Odata cu trecerea pe langa Rupea,incepe o urcare pana in localitatea Fișer(7 km).Aproape de varf,dupa ce se termina casele,gasim o zona foarte luminata unde ne oprim.Pe margine drmului intr-o zona verde era un jgheab de beton,care nu parea a fi utilizat in ultima vreme.Fara sa mai stau pe ganduri,pun geaca pe mine si un tricou sub cap si ma intind pe buza de beton a jgheabului.Doar ca aceasta buza nu era asa lata,iar odihna nu era multumitoare.Ma dau jos,calc cu piciorul iarba de la baza jgheabului,scot niste haine din rucsac pe care le intind pe jos,amenajand un fel de culcus si ma intind peste ele.Nu sunt la prima isprava de acest fel,dar in ciclismul de anduranta este frecvent intalnita forma asta de odihna.Atunci cand te prinde oboseala,nici macar nu te mai gandesti,ca in iarba ar putea exista capuse,diversi gâdaci,serpi sau padurile din jur cu jivinele lor,care ies noaptea la vanat,ci pur si simplu dormi,chiar daca mai iepureste,dormi.Ceilalti doi deja isi consumau somnul.Din cand in cand,cate o masina ne mai aducea aminte ca suntem pe marginea drumului.Bicicletele stateau si ele intinse langa fiecare din noi,sincer nu stiu daca noi le pazeam pe ele sau ele ne păzeau pe noi.Dupa cateva ore de somn ma ridic si constat ca sunt ud.Nu ca afara ar fi plouat sau ca as fi transpirat,cred ca un fel de condens s-a asezat peste tot.Noroc ca geaca era cu membrana goretex si astfel umezeala nu a patruns in interior.Dau trezirea si odata cu asta aflu ca cineva a sforait mai toata perioada asta.Uff,cine sa fi fost oare...:)?Chiar asa de adanc am dormit.Adevarul este ca ma simteam mult mai bine si gata de drum.Strangem hainele le bagam fiecare pe unde aveam loc si plecam la drum.Doar ca nu apucam sa mergem decat pana in localitatea Bunești(9 km),unde o noua pauza avea sa devina o noua halta de somn.De data asta doar Laurentiu si Mihnea au dormit,eu am facut ture pe marginea drumului in sus si-n jos.Rasaritul isi facea simtita prezenta,doar ca razele soarelui erau inca pitite dupa un deal.O doamna in varsta ma vede plimbandu-ma prin fata curti ei si iese la poarta sa ma intrebe daca suntem bine.Baietii stateau pe marginea unui șant betonat si isi consumau ultimele minute de somn.Cand razele soarelui au ajuns si la noi ne-am pus in miscare parca un pic revigorati dar fara vlaga.Pedalam,mai tare,mai incet,ne miscam.Drumul este tot valonat.De cand am parasit Brasovul,nu am mai intalnit portiuni plane mai mari de un kilometru.Trecem de localitatile Mihai Viteazul,Saschiz,Vânători,Albești iar idicatoarele cu Sighisoara ne aratau ca mai sunt doar 3 kilometri pana in oras.

Ajungem in oras si facem o oprire de fotografie si orientare,dupa care cautam sa mergem in cetate,normal pe biciclete.La acea ora a diminetii cetatea era deschisa,dar nici țipenie de om pe acolo.Urcam pe langa bicicleta ca piatra cubica bazaltica era precum gheata de alunecoasa pentru cauciucurile mele fara striati.

Nu contenim in a face fotografii cat mai elocvente.Dupa ce ne saturam de privit si admirat,parasim cetatea si ne intoarcem in oras,unde ne stabilim tabara in parcul central pe banci.Aici facem o sedinta scurta legat de continuarea traseului,care presupunea aceiasi ruta pana la Brasov,iar de acolo mergem spre Predeal-Câmpina-Bucuresti.Am hotarat la unison sa nu mai continuam cursa de bicicleta si ca intoarcerea sa o facem cu trenul.Scopul turistic al traseului a fost atins,intradevar timpul pentru un brevet de 600 km nu era de partea noastra.Doar gandindu-ne la ce avem de urcat pana la Predeal pe unde urma sa vina traseul am decis ca trenul este ce-a mai buna solutie.

Asteptam sa se deschida un magazin alimentar de unde facem aprovizionarea rand pe rand,dupa care mergem in gara.Aici avem de asteptat un tren care mergea spre Brasov si care venea de la Oradea sau Arad si nu avea loc pentru biciclete.Ramanea la latitudinea controlorilor daca ne iau sau nu cu bicicletele.Asa ca luam bilete doar pentru noi,iar pentru biciclete negociem.Grea si lunga a fost asteptarea trenului.In plus caldura de afara si starea noastra de oboseala ne tragea la somn.

Vine trenul.Vorbim cu controlorii daca putem urca cu bicicletele.Trebuie sa asteptam sa se urce toata lumea si dupa sa mergem in ultimul vagon.Zis si facut.Urcam bicicletele si acum urmeaza negocierea pretului biletului pentru biciclete.Toti 3 ,200 lei.Da,200 lei pt trei biciclete pe ruta Sighisoara-Brasov.Adica,aproape 70 lei/persoana.Chiar mai scumpe decat biletul propriu zis.Dar asta este,acceptam.Eram cu bicicletele in tren.Urmatorul tren,era peste cateva ore.Desi aveam bilet cu loc,nu am stat jos ci am preferat sa stau in picioare pe coridor,mai ales ca peisajele din jur erau spectaculoase.Asa aveam posibilitatea sa vedem ziua ce nu am vazut in timpul nopti.Chiar daca mai motaiam,cateva momente,de dormit in scartâitul rotilor si in leganatura vagoanelor imi era foarte greu.In plus bicicletele trebuiau supravegheate.

Ajungem la Brasov destul de repede.De aici spre Bucuresti sunt multe trenuri.Primul era in 20 minute.Asa ca nu mai stam pe ganduri si alergam pe langa biciclete pana la casa de bilete.Ne asezam la coada luam bilete atat pentru noi cat si pentru biciclete si mergem pe peron.La scurt timp vine trenul.Ne urcam in vagonul indicat.Punem bicicletele rezemate unele de altele si in sfarsit putem sta jos langa ele.De data asta pana la Bucuresti,momentele de atipeala s-au trasformat in somn de voie.Parca nu ne mai saturam.Costul pentru o bicicleta pe ruta Brasov-Bucuresti a fost doar 20 lei.Ajungem in Gara de Nord,coboram bicicletele,ne luam la revedere si ma indrept spre Arcul de Triumf.Nu a fost un drum lung,ci doar 2 kilometri.Bag bicicleta in masina,cuget putin si apoi merg spre Pitesti.