La Omu,cu totii ! (8 aug 2021)

Traseu: Complexul Piatra Arsa-Babele-Sfixul-Vf.Omu si retur 

Dorinta este dorinta,cu atat mai mult, cu cat aceasta poate fi indeplinita.De la aceasta sintagma ne-am inceput planurile pentru inca o drumetie.Muntii Bucegi,la Vf.Omu.De foarte mult timp isi dorea Mary sa ajunga pe aceste culmi.Initial ar fi vrut sa urcam pe Jepii Mari sau pe Jepii Mici,dar ar fi fost extrem de dificil in configuratia asta,asa ca am decis pentru un traseu mai usor. Ne trezim pe la 5 dimineata,imbracam copii,car rucsacii la masina si in scurt timp plecam la drum.Traseul pana la locul de start ne este cunoscut dintr-o calatorie anterioara.Avem de strabatut ceva distanta cu masina,pe ruta Pitesti-Gaesti-Targoviste-TransBucegi-Complexul Piatra Arsa.Vremea este superba,o adevarata zi de august. In jurul orei 8:00,ajungem la capatul asfaltului pe TransBucegi.De aici mai mergem circa 100 metri pe un drum pietruit ce continua pana la Complexul Piatra Arsa.Chiar inainte de intrarea pe poteca turistica,unde se afla si o bariera,care in fapt este un drum forestier in toata regula,ne marcat,gasim loc de parcare undeva in partea dreapta.Nu este chiar un loc amenajat,cu indicatoare,marcaj stradal,dar dupa cum arata de circulat clar in acest sens a fost utiluzat.Dupa cateva manevre stanga-dreapta,pentru a gasi cea mai buna pozitie,parca nerabdatori,ne dam jos din masina si facem ultimele pregatiri de intrarea pe traseu.Pentru ca nu este un traseu greu,facem strategia dupa cum urmeaza;Max merge pe jos cat de mult poate,iar pe Alex o sa-l car eu in backpack.In configuratia asta plecam la drum,nu inainte de a scruta cu privirea linia orizontului.De jur imprejurul nostru,masini de toate felurile nu conteneau sa vina.Drumeti de toate varstele faceau ultimele pregatiri pentru intrarea in traseu.Nu ne venea a crede cat de multi suntem.Parca eram plecati cu totii in pelerinaj.In acest sens,o posibila panica in eventualitatea intalniri cu ursul era spulberata.De fiecare data cand mergem in Parcul Bucegi trebuie sa avem si grija ursilor.Traversam la pas Plaiul lui Pacala,care nu implica nicio dificultate,ba chiar in apropiere de Cabana Babele,il punem pe jos si pe Alex.Sunt aproximativ 3 km.In dreapta se vede Crucea Eroilor,de pe Caraiman,in fata releul de pe Costila.Urmeaza un pisc mic,care in fapt este al doilea din acest segment,pe care il urcam cu sufletul la gura,iar dupa ce trecem pe langa Telecabina Babele ajungem la primul obiectiv de pe traseu.Babele. 

Dupa cateva fotografii de grup si multiple explicatii,unde-i nasul,unde-s ochii,cum si de ce, acele pietre seamana cu niste babe,facem si o mica pauza.Ne reluam drumul si dupa alti 200 metri ajungem la Sfinx.Pauza de masa ne pica chiar bine.Cate un sandvis cu snitel de caciula,la poalele Sfinxului,contempland uriasul de piatra cu forma umana,apoi putina ciocolata pentru energie si destul de repede ne punem in miscare.Avand in vedere ca in fata urmeaza un pisc il iau pe Max in backpack,iar Mary il ea pe Alex in port bebe.Trecem pe langa cabana Salvamont Busteni,aflata in partea stanga a poteci si dupa cateva sute de metri de ascensiune usoara,in fata noastra,la orizont se intreved Cabana Omu si Vf.Omu,totodata poteca devine practicabila si pentru copii.Asa ca facem din nou o descalecare,pentru bucuria celor mici,care abia asteptau sa se joace cu betele de treking prin nisipul fin,aflat din abundenta pe poteca.Incet,incet,sub soarele stralucitor ne apropiem de saua Sugărilor.Urmeaza o scurta urcare pe care cei mici o depasesc fara mari dificultati,cu cateva pauze scurte.Suntem la km 7.De aici,chiar in fata noastra,in forma de pâlnie se vede Valea Cerbului,iar in capul poteci serpuite apar vf.Omu si caba.Cadre multe,poze de grup,selfee si inca putin pana la varf.Drumul pana la Saua Cerbului pe sub Muntele Obârsia a fost parcurs cu atentie sporita.Are 1,2 km.Alex a mers in port bebe. 

In saua Cerbului am facut o a doua pauza de masa.Ce imi place la aceste pauze de masa,apetitul,pofta pe care o au copii.Nu pun intrebari de genul,ce branza este?este prea multa paine?de ce asa sau asa?Lipsesc mofturile in totalitate.Pur si simplu mananca.Ne mai fiind,decat 1,5 km pana sus,incercam sa abordam,ultima urcare cu cei mici pe jos.Cu foarte multe pauze chiar reusim sa ajungem in varf.Daca Max era incantat de privelisti,Alex s-a blocat in nisip,parca era pe plaje la mare,nu in varful muntelui.Cu greu am reusit sa-l zmulgem din nisip pentru cateva poze.Am facut un tur al varfului pentru ca natura a fost de partea noastra si ne-a dat posibilitatea sa vedem la orizont,muntii Fagaras,Iezer-Papusa,Piatra Craiului,Ciucas,dar si orasele,Rasnov,Brasov,Azuga.Ne-am tras sufletul o jumatate de ora.Am cules bomboanele m&m de prin iarba,ca deh, se mai intampla si apoi ne-am facut strategia pentru coborare.Aproape 10 km a fost traseul tur.La 2507 metri ,la baza Cabanei Omu,al 6-lea varf ca erarhie din muntii Romaniei(2514 m) a fost cucerit. 

Punem copii in backpack,respectiv port bebe si incepem sa coboram.Soarele pripeste bine.Dupa ce trecem de saua Șugărilor,Max vrea pe jos.Nu am incotro si-l dau jos.Normal,vrea pe jos pentru a târâ batul prin nisip.Alex nu se lasa mai prejos si se cere jos.Tandemul era acum complet.Asa am mers pana aproape de Telecabina Babele,cand presati de timp si de soarele arzator,am decis sa grabim pasul.Inapoi in backpack-uri pentru ultimi 3 km.Cand ajungem la masina,intreaga zona arata a balci.Tarabe pline cu diverse produse,de la traditionale lactate la dulciuri,sucuri,etc.Ba chiar in unele locuri erau amenajate terase,unde se putea servi mancare fast-food.Bineinteles ca nu am scapat nici de data asta,a trebuit sa cumpar doua acadele.La cat a mers Alex pe jos,dar mai ales Max(12-13 km),ar fi meritat mult mai mult.Totul a fost bine si frumos pana am ajuns acasa.Cand ne-am pregatit rand pe rand de dusi,am constatat ca pe anumite parti ale corpului eram rosii ca raci in special pe picioare.Soarele a lucrat din plin.