Portita Caltunului! Dorinta mare,zapada la fel de mare!(31 ian 2024)
Traseu:Piscul Negru - Lacul Caltun - Portita Caltunului (Triunghi albastru) si retur pe acelasi traseu.
Lungime Traseu: aproximativ 14 km, 9H30'
Traseu Inchis Iarna !
Embedded Files
Mă trezesc la 3:20 pregătit psihic dar și fizic să ajung la Vârful Negoiu. Încep să fac ultimele pregătiri, cobor echipamentul la mașină și merg să-i iau pe băieți. Pe Mădălin îl iau din Găvana și apoi pe Vali de la Vâlcele. În formatul ăsta atacăm Varful Negoiul. Am stabilit de la începutul formări echipei, că urcăm spre vârf cât, vremea, terenul și fizicul ne permite, fără a ne pune viața în pericol. Traseul nu este unul ușor, ba chiar dificil, pentru că trece prin Strunga Dracului.Aceasta pe timp de iarnă este extrem de dificilă. O pantă de aproximativ 200 metri cu un unghi de 75°. Pornim spre Piscul Negru cu obiectivul bine fixat, Vârful Negoiu. Drumul este liber și după ce ieșim din Curtea de Argeș, nu ne mai întâlnim cu nicio mașină până la Piscul Negru. Drumul era deszăpezit, iar zăpada de pe marginea drumului nu părea așa mare. O singură oprire am făcut, când în drum a apărut vulpea sau vulpoiul, din poveste. Era foarte curioasă și voia ceva de mâncare. Găsim repede loc de parcare fix între nămeți. Ne echipăm și la 7:37, plecăm la drum.
Ascensiunea.
La cațiva pași de locul unde am parcat pe partea stângă a drumului un indicator ne informează că în 3½ suntem la refugiul și Lacul Calțun. Puțin spunem noi. Traseul este marcat cu triunghi albastru. Trecem de zona pensiunilor și începem să urcăm pe drumul forestier. Zăpada este mare, aici măsoară peste 30 cm. Suntem primi pe acest traseu după ultima ninsoare, ne existând alte urme în zăpadă. Înaintăm greu, chiar dacă suntem plini de energie. Vali este în față și noi după el. Mergem aproximativ 500 metri în paralel cu pârâul Capra prin pădurea deasă de molizi. Poteca alternează cu urcări scurte și poduri până la confluența pârâului Capara cu Pârâul Calțun. De aici urmeaza încă 1,4 km grei, datorită stratului gros de zăpadă, prin pădurea de molizi și poieni mari care ne oferă posibilitatea să admirăm văile abrupte ale versanților din jur. Vali ne aduce la cunoștință că pe unul din versanții din stânga a avut loc o avalanșă, lucru confirmat de multitudinea de copaci rupți și relieful schimbat. Sunt zone unde zăpada măsoară peste 50 cm, iar înaintarea este greoaie. Încercăm să facem cu rândul în față, dar fără sorți de izbândă. Atât Mădălin, dar mai ales eu cu greutatea mea, ne afundam mult în zăpadă și înaintam și mai greu. Așa că prezența lui Vali în grup a fost esențială. De nins știam că a nins, am urmărit vremea în fiecare zi. Surpriza neplăcută a fost că stratul de zăpadă nu era înghețat, deși temperaturile din ultimele nopți au ajuns până la -20°C în aceste zone.
Luna ne calauzeste calea
7:37 AM,Start!
cu Madalin (stanga) si Vali (dreapta)
doar atat...!!!
zapada neatinsa
Vali ! "deschizatorul" de poteci !
in poiana
inca bucurosi !
Traversam pârâul Calțun și înaintăm la fel de greu mergând în paralel cu acesta. Mai in față traversăm și pârâul Paltinului care vine din dreapta, chiar in zona unde se varsă în parâul Calțun. Aici avem posibilitatea să vedem cât de gros este stratul de zăpadă. După traversarea pârâului, în fața noastră apare primul pisc stâncos. Chiar dacă pe el este prezentă vegetația specifică zonei alpine (jnepeniș), colțurile stâncilor sunt pretutindeni în mare parte acoperite de zăpadă. Mă uit la ceas și constat că am mers aproximativ 2,3 kilometri în aproape 2 ore. Am deja o premoniție în legătură cu posibilitatea de a cuceri vârful Negoiu și ea este sumbră, dar trag speranțe că odată cu altitudinea se schimbă și starea zăpezi. Mă uit la Vali care iși face greu loc prin stratul de zăpadă, parcă și mai mare. Cu fiecare pas făcut, constat că nu este nicio schimbare. După două curbe de nivel stânga-dreapta Vali face o pauză. Profit de momentul ăsta și vreau să trec în față, ca să străpung acest obstacol, dar după câțiva pași greoi, mă afund în zăpadă până la șold. Cu greu reușesc să ies. Pun bețele în gaură și constat că zăpada are peste un metru. Este clar, dacă eram singur aș fi abandonat tentativa de a cuceri Negoiu și m-aș fi întors acasă. Dar îl las pe Vali în față și lucrurile sunt puțin diferite. El fiind mai ușor cu aproape 20 kg, când pășeste, pătrunde în stratul de zăpadă mai puțin, creand astfel un prim strat presat. Dacă era și Mădalin în față mea și el fiind mai ușor, acest strat de zăpadă presat, devenea și mai compact. Astfel atunci când pășeam eu, mă afundam maxim 10 centimetrii. Dar și așa înaintam destul de greu, că asta presupunea să călcăm fix pe urmă, iar înalțimile noastre ca și greutatea sunt diferite și nu reușeam mereu. Datorită unui strat de zăpadă, parțial înghețat am abandonat prima tentativă de a cuceri Negoiu în iarna lui 2017, când Mary mergea fară probleme pe deasupra stratului de zăpadă înghețat, iar eu la fiecare pas făcut făceam îngenuncheri. Timpul se scurge în defavoarea noastră. Privitul ceasului a devenit obsesiv. În spatele nostru cei 3 drumeți care ne călcau pe urme la propriu, parcă nu voiau să se apropie de noi. Probabil le era foarte favorabil să meargă pe urmele noastre, decât să ne depășească și să fie ei primii care sparg zăpada. Măcar dacă ar fi acceptat ca în ciclism un fel de trenă, dar se vedea că nu doresc lucrul asta. La fiecare pauză mai mare a noastră se opreau și ei.
Paraul Caltun si cam cat de mare era zapada !
primul pisc
tot optimisti
inca speram la un start mai mic de 50 cm zapada !
din ce in ce mai mica :)
urme
aproape de bifurcatia poteci,in fata,spre culmea Paltinului
aici zapada avea peste 1 metru !
din ce in ce mai bine 😀😀😀
tot mare
privind in spate
in spate de tot, Varful Museteica!🏔️
se facu cald !
ceaiul de la ora 11 !
Este 11:10, când reușim să răzbatem acest pisc, ajungând într-o căldare. Propun ca în jurul orei 12:00 să avem o ședință, ca să luam o decizie vis-a-vis de cucerirea vârfului Negoiu. Zăpada mare ne-a întârziat foarte mult. Conform calculelor trebuia să fim în vârful Negoiu in jurul prânzului, cel târziu ora 13:00. Noi eram foarte departe de acest obiectiv. Băieții sunt de acord. Aici zăpada pare mai mică și în același format cu Vali la cârma înaintăm mai repede. Prindem o trasă bună pe cornișa aproape înghețată și înaintăm destul de repede. Privind în spate la distanța parcursă ajungem în dreptul unui al doilea pisc. De data aceasta era complet alb. Se face ora 12:00, luăm o mica pauză și facem ședința. Cădem de acord, că timpul pentru a ajunge la vârful Negoiu este în defavoarea noastră și nu putem să ne punem viața în primejdie. Așa că renunțăm de comun acord la acest obiectiv. Vali propune să ajungem măcar la Lacul Calțun. Ne uităm unul la altul și din privirile noastre se citește dorința de a continua urcușul până acolo. Urcarea celui de-al doilea pisc nu a fost ușoară, lupta cu zăpada și urcușul ne-au stors de energie și chiar dacă mai gustăm cate ceva dulce, pauzele erau destul de frecvente deși zăpada era parțial cum ne doream noi. Deja discutăm între noi ca acest pisc este ultimul de urcat și ca acolo în spate ar trebui să fie refugiul și Lacul Calțun, dar ceasul nu mințea. Arăta că suntem pe la 1850 metri, iar distanța estimativă până la lac era de 700 și ceva de metri. Reușim să urcăm și acest pisc și ajungem într-o căldare mai mică, iar în față se arată un alt pisc mai mic. Tragem de noi și începem să urcam. Pe zăpada înghețată se văd primele urme de ascensiune, probabil lăsate înainte de ultima ninsoare. În această căldare lipsită de lumina soarelui, bate vântul continuu și destul de rece. Ajungem în dreptul unde poteca noastră se unește cu poteca care vine dinspre culmea Paltinului chiar la poalele Laițelului, aici fiind un singur stâlp metalic care să ne confirme că pe aici este un traseu montan. Oricum acest traseu Piscul Negru - Lacul Calțun nu are marcaje pentru mers iarna pe el, pentru ca este interzis. Parcurgerea traseului iarna se poate face doar dacă l-ai făcut vara sau există cineva în grup care l-a mai făcut, cum este cazul nostru. Vali l-a parcurs de două ori. În plus un treker gps, este parțial folositor, pentru că traseul de iarnă necesită abordari separate. Exact așa cum bănuiam, odată cu schimbarea stări zăpezi cei trei din spate s-au apropiat foarte mult de noi, iar în timp ce noi am făcut o nouă pauză ca să punem colțarii că zăpada a devenit o crustă de gheață și altfel nu puteam urca, au ajuns lângă noi. Am stat puțin de vorbă cu ei și spre uimirea mea voiau să ajungă pe vârful Negoiu. Era aproape ora 13:00 și lucrul ăsta părea o nebunie. În această nebunie am început și noi să credem și cu un minim de efort ajungem la Lacul Calțun, care era complet înghețat și acoperit de un strat de zăpadă. În stânga era peretele impunător al Lespezilor, iar în dreapta lacul pitit Calțun. Spre deosebire de traseul de vară care este pe partea dreaptă a lacului, cel de iarnă trece pe sub stancoșii Lespezi și Calțun în partea stângă a lacului.
dupa ce am trecut de primul pisc!
cornise!
cat mai avem de urcat !
pe cornisa zapada este mai mica
din ce in ce mai mica !
iar pe cornisa
Baieții fac pauză de masă. Eu fac câteva ședințe foto. În jurul nostru totul era bicolor. Doar noi eram acele pete de culoare. Peisajele sunt încântatoare, iar vârful Negoiului proeminent in razele soarelui este de un alb strălucitor. După ce termină băieții de mâncat ne punem în mișcare. Trec la trenă și străbat al patrulea pisc, care se termină fix în Portița Calțunului la 2180 metri. Ajungem aici la 13:50 și facem o nouă pauză. De data asta Negoiu se vede în toată splendoarea lui, iar Strunga Dracului este și mai proeminentă, datorită pereților de stâncă care o formează. Cornișele după creasta Negoiului au forma unui acoperiș și de la distanța asta Strunga Dracului parea blocată de o astfel de cornișă. Doi băieți din grupul celor de la București pleacă înainte spre Strunga, cel de-al treilea a renunțat, rămânând lângă noi. El ne-a mărturisit că mersul în spatele nostru a fost un mare avantaj, exact cum bănuiam. Rămân complet șocat când observ ca înaintarea celor doi se face printr-un strat de zăpadă la fel de mare pe cel care l-am traversat noi la începutul traseului. Îi fac atenți și pe băieți și totodată estimez și un timp pentru vârf. Aproximativ o ora până la Strunga Dracului, o jumătate de oră aproximativ pentru urcarea acesteia și înca o oră pentru creastă. Deci 2h½. Asta ar fi însemnat ca la ora 16:30 să fim pe vârf. 7 ore ne-a luat să ajungem aici, cu un efort mare. Și dacă am fi reușit să ajungem în varf, am fi fost epuizați pe drumul de întoarcere, iar în plus am fi nevoiți să facem în mare coborârea la frontale. Privesc la înaintarea celor doi și la ceas. Structura zăpezi nu se schimbă. Au făcut 25' pe jumătate din traseul spre Strunga și asta pentru că au mers de-a coasta, când or să înceapă să urce, timpii cresc. Vorbesc cu băieții și după ultimele discuții începem să coboram. Coborârea a fost la fel ca urcarea. Chiar dacă a durat doar 2h15 minute, cea mai grea înaintare a fost tot în zona cu zăpadă mare. După coborârea ultimului pisc, un elicopter a survolat de cel puțin 10 ori zona Calțunului. Probabil cei trei au avut ceva probleme în Strunga. După aproape 14 km și 9h¼ finalizăm un traseu, în urma căruia acumulăm un plus de experiență.
Ajunși la mașină ne dezechipăm și plecăm spre Pitești. Până la Vidraru nu am întâlnit nicio mașină.
privind in spate
acum, da,urcare !
stralucitorul Negoiu,vazut de langa inghetatul Lac Caltun
cativa pasi pana in Portita Caltunului
2180 metri,in 7H
Negoiu,tinta noastra....
...ramane pe alta data!
cineva incearca sa ajunga la Strunga Dracului!
inapoi la baza
9H30'
Concluzii:
-Pentru mine este a doua tentativă eșuată de a urca pe Negoiu iarna. Ca să o consider reușită ,urcarea pe Negoiu trebuie să se desfășoare în lunile decembrie-februarie, zăpada să existe de la începutul pana la sfarsitul traseului sau sa fie in proportie de 90-95% .Aceaste criterii sunt valabile pentru toate cele 13 vârfuri de peste 2500 metri.
-Vremea a fost foarte bună, la fel ca strategia.
-Surpriza neplacută a fost stratul foarte mare de zăpadă ne inghețată pe aproape 65% din traseul parcurs.
-Chiar daca nu am reușit să ajungem pe Vârf, contemplarea cu natura, chiar și în forma asta când aproape totul este alb, râmane o formă de mulțumire sufletească.
-După eșecul din 2017 și cel de anul acesta, pe cele doua căi de acces spre Vârful Negoiu, pot contura un plan mult mai bun pentru cucerirea vârfului IARNA.
Page updated
Google Sites
Report abuse